România high-tech. Raportul DESI și Ranking

Fii inspirat, trimite articolul unui prieten
România high-tech. Raportul DESI  și Ranking

Bennett, noul prim ministru al statului Israel are ca target de guvernare o creștere cu 50% a joburilor nou create în high-tech. Aceste joburi aduc valoare adăugată mare, salarii mari și inovație! Inovația fiind cea mai importantă resursă și sursa puterii economice a statului israelian.

Prim-ministrul israelian Naftali Bennett, fost antreprenor de software, a declarat într-un discurs adresat Knesset-ului prin prezentarea noului său guvern că parlamentarii vor căuta să crească proporția forței de muncă israeliene în industria de înaltă tehnologie, de la aproximativ 10% la 15% până în 2026.

Bennett, fost director executiv la două companii de tehnologie software, care s-au vândut fiecare cu zeci de milioane de dolari, a depus jurământul duminică după câteva luni de bătălie politică intensă cu suținătorii fostului premier Beniamin Netanyahu.

„Națiunea Start-Up” în lume

Industria tehnologiei, care i-a dat renumele de „Națiunea Start-Up”, este esențială pentru economia Israelului. În 2020, industria a fost responsabilă pentru 52% din exporturile israeliene pentru un total de 57 de miliarde de dolari, potrivit datelor guvernamentale. Israelul este unul dintre cele mai tari centre de inovare și tehnologie din lume. Cu peste 6.000 de start-up-uri active și o economie dominată de high-tech industrial și antreprenoriat.

Bujorean: Israel crește cu 50% joburile în high-tech. România ‘investește’ în consultanță prin firme de casă

Consultantul de business Daniel A. Bujorean, MBA (în fotografie) critică guvernul român pentru viziunea deficitară și lipsa investițiilor în inovație:

Bennett, noul prim ministru al statului Israel are ca target de gurvernare o creștere cu 50% a joburilor nou create în high-tech. Aceste joburi aduc valoare adăugată mare, salarii mari și inovație! Inovația fiind cea mai importantă resursă și sursa puterii economice a statului israelian. Guvernul USR-PNL-UDMR ne îndatorează ca să plătească consultanță și cursuri pentru Big4 și firmelor de casă!

Inovarea este poate singura soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro în noul context mondial, însă procesul începe cu crearea infrastructurii, consideră consultantul. „În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare.

Înțeleg bine valoare consultanței de management și valoarea pe care aceasta o poate aduce economiei naționale însă consultanța este instrumentul nu Investiția. Ponderea pe care consultanța o are în PNRR este însă îngrijorătoare iar cele 100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale, deși utile, nu constituie o investiție directă în inovare.

România are nevoie de competențe high-tech, de mai multe hub-uri tehnologice și de susținerea IMM-urilor autohtone din sector. Vom vedea ce presupun efectiv cele 4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, un firav ajutor pentru sectorul privat care ar trebui să fie avangarda inovării românești.”

Scopul: poziții de muncă mai bine plătite

Politica lui Bennett, dacă ar avea succes, nu numai că îi va atrage pe israelieni în poziții mai bine plătite – salariul mediu pe sectorul tehnologiei este mai mult decât dublu decât pe piața mai largă, potrivit Biroului Central de Statistică al Israelului, ci va asigura creșterea viitoare a unui parte cheie a economiei.

În România, deşi există o strategie de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate.

DESI 2020, situează România pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în ceea ce privește capitalul uman, stagnând în această privință comparativ cu anul precedent.

Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%). În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.

România și domeniul TIC

Deși s-a înregistrat o creștere ușoară în anul precedent în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,2% față de o medie a UE de 3,9%). Specialistele în domeniul TIC reprezintă 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă. În schimb, România are rezultate bune în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, situându-se pe locul 5 în rândul statelor membre, cu 5,6% dintre toți absolvenții.

Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Liberalist.ro - despre piețe libere! Adaugă site-ul pe mobil în 2 pași!

Click ofertele DR.MAX | ELEFANT | VIVA CREDIT | LENSA | FERRATUM BANK