Analiză sumbră: Doar 2% dintre firmele românești sunt bancabile. În 2022, statul nu va mai avea bani și nici credit

Fii inspirat, trimite articolul unui prieten

Conform datelor macroeconomice de la BNR și din publicațiile sau rapoartele de specialitate, în România sunt peste 690 de mii de societăți comerciale. Doar 15 mii sunt bancabile.


Cum supraviețuiesc celelalte 675 de mii de firme dacă nu pot lua credite de la bănci sau IFN-uri, nu pot participa la licitații, nu pot emite titluri comerciale de valoare și nu pot primi nici eșalonări de datorii bancare sau fiscale, nici alte facilități de trecere prin pandemie? se întreabă avocatul Gheorghe Piperea intr-o postare pe o rețea socială.


Piperea își dă și răspunsul într-o analiză sumbră și tăios de reală:

„Simplu – cele mai multe nu supraviețuiesc, ci sub-viețuiesc, sunt inactive, înghețate, fictive.
O treime dintre societățile comerciale din România supraviețuiesc prin împrumuturi perpetue de la acționari/asociați sau prin reportarea pierderilor și trecerea lor pe cheltuieli deductibile.


De mai mult de 8 ani, BNR, prin vocea prim-vicelui Florin Georgescu, atrage atenția că sute de mii de societăți comerciale duc lipsă de capitalizare, uneori pierderile determinând active contabile negative (pierderile sunt cu mult mai mari decât averea societăților). Pentru anul acesta, raportul BNR include această realitate ca risc sistemic.
În România sunt 244 de mii de societăți care nu respectă reglementarea privind dotarea cu resurse financiare de către acționari/asociați – aportul la capitalul social este măsura asocierii la risc a acestora, dar capitalul social este de 200 de lei în cazul srl-urilor și de 90 de mii de lei în cazul SA-urilor.


Nu mai puțin de 237 de mii de societăți au active nete negative


Potrivi legii, acționarii/asociații au obligația ca, într-un an de la constatarea acestor pierderi, să reintregească fondurile necesare, din resurse proprii, adică să suporte pierderile.


Situația bizară a celor 237 de mii de societăți cu active nete negative (pierderile depățesc averea) este semnalată de Florin Georgescu încă din 2013, dar nimic nu s-a schimbat – aceste societăți încă există. Cu toate acestea, legea spune că, dacă se depășește termenul de un an, societatea trebuie să se dizolve. Capitalul suplimentar necesar acoperirii acestor pierderi este de nu mai puțin de 32,5 de miliarde de euro, adică 15% din PIB!


Este limpede că acesta este un faliment generalizat, ascuns de împrumuturi (uneori fictive) acționariale și tolerat în mod iresponsabil de infrastructura fiscală și financiară a României.


De regulă, acest faliment ascuns caracterizează IMM-urile, dar în această companie „selectă” se află și mari nume, ca Metrorex, precum și entități – vultur, puse pe căpătuială judiciară, cu ar fi Gabriel Resources, firma canadiană care a dat Statul român în judecată, la ICSID, pentru 6 miliarde de dolari despăgubiri, pentru că nu i s-a permis să exploateze cu cianuri aurul de la Roșia Montana.

Statul nu va mai avea bani și nici credit in 2022


Acesta este unul dintre motivele principale ale intermedierii financiare pricăjite care caracterizează sistemul bancar român – lipsa capitalizării de risc, lipsa asumării pierderilor de către acționari/asociați, ceea ce înseamnă șteregerea sentimentului de responsabilitate și hazardul moral. Starea generalizată de de-responsabilizare este cauzată și de bănci, care tolerează sau încurajeăză transferul repetat al expunerii și al garanțiilor, de la un SPV la altul, deci băncile sunt în propriul cerc vicios. Deocamdată, băncile profită serios de foamea artificială de bani a statului român și de populismul unor programe de finanțare a populației, ca Prima casă ori IMM Invest. Dar nu durează mult.

Estimez finalul ospățului pe la nivel de ianuarie – februarie 2022, căci statul nu va mai avea bani și nici credit.

Gheorghe Piperea


Interesant este că, din totalul economiilor populației în depozite bancare, doar 67% se întorc în creditare. Băncile stau cu fundul pen un munte de lichidități, fără poată să le valorifice și să le întoarcă în economiei, prin creditare. Poate că nu vor, poate că nu țtiu cum să le valorifice, cert este că, pe de o parte, oamenii economisesc, amânând sau reducând consumul și, pe de altă parte, pierde din valoarea economiilor, pentru că dobânzile sunt deja de 5 ori mai mici decât inflația (5,7% acum, cu perspective de creștere la 7% în octombrie, după congresele penele și usere). Asta în condițiile în care prețul tuturor produselor de bază și al utilităților a crescut deja cu peste 30% față de începutul anului.

47% dintre salariații care lucrează în privat sunt încadrați cu salariul minim pe economie


Încă o veste „minunată” – nu mai puțin de 47% dintre salariații care lucrează în privat sunt încadrați cu salariul minim pe economie, adică încasează 1500 de lei net, pe carte de muncă. Vorbim de peste 2,3 milioane de salariați!
(notă nesemnificativă – există o uriașă pătură socială care nu apare în rapoarte și în analize, mă refer la persoanele care realizează venituri din profesii independente, adică PFA, întreprinderi individuale sau familiale, freelanceri etc.; pandemia i-a afectat cel mai mult pe aceștia; aglomerația de pe litoral și vânzoleala din Grecia, Turcia, Bulgaria sau Croația nu ar trebui să ne facă să ne ducem după fentă; e vorba de disperarea de a prinde ultimul tren; la întoarcerea din concediu, realitatea crudă nu va putea fi pusă pe grătar, deci septembrie – octombrie sunt revelatorii din punctul de vedere al calității vieții și al însărăcirii accentuate a clasei de mijloc).


Dar, nu vă fie frică, avem un premier minunat care ne asigură că trăim ca în basme iar situația se ameliorează din ce în ce mai rău… Până și copii de 16 ani sau adolescenții de până la 29 de ani se pot urca beți sai drogați, că peste doujdă ani o să fie iertați pentru „păcatele tinereții” (mă rog, cu condiția să ajungă miniștri de finanțe, premieri și președinți de partide și să subjuge țara cu datorii de minim 50 de miliarde de euro).”

Citește și următoarele articole pe liberalist.ro

Bujorean: Israel crește cu 50% joburile în high-tech. România ‘investește’ în consultanță prin firme de casă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce cuprinde efectiv?

Cresc preturile asigurarii RCA. ASF a publicat lista cu tarifele de referință

FMI confirmă: Prestația guvernului este similară cu cea a țărilor africane

Romania: Antreprenori în lacrimi prostiți de stat

„Nicio țară civilizată nu și-a vândut companiile strategice pe nimic atunci când piața este la pământ” Cine are dreptate? Suntem vânduți?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Liberalist.ro - despre piețe libere! Adaugă site-ul pe mobil în 2 pași!

Click ofertele DR.MAX | ELEFANT | VIVA CREDIT | LENSA | FERRATUM BANK