România, ca membră a NATO și stat situat în proximitatea conflictului din Ucraina, a implementat în ultimii ani mai multe măsuri guvernamentale menite să consolideze capacitatea de apărare și să pregătească țara pentru un eventual conflict.
Măsura de creștere a chetuielilor de înzestrarea a Armatei Române a fost inițiată ca urmare a presiunii SUA, cel mai mare contribuitor NATO, pentru creșterea ponderi cheltuielilor de apărare în PIB de la 2% la 5%. Astfel se dorește o echilibrare a cheltuielilor de apărare din interiorul blocului NATO.
Însă, cele mai multe măsuri sunt determinate de noile politici de apărare și de politică externă a Uniunii Europene, care își propune reînarmarea dar și continuarea susținerii Ucrainei în războiul cu Rusia și astfel continuarea acestui război cu speranța că la un moment dat Ucraina va avea o poziție de negociere mai bună. Această strategie a fost criticată intens de conservatorii români și europeni însă fără rezultat, birocrația UE a continuat înarmarea Ucrainei deși Europa trece printr-o criză economică severă.
1. Creșterea bugetului pentru apărare
Guvernul român a decis să majoreze bugetul apărării la 3% din PIB în următorii ani, conform strategiei naționale de apărare. Această creștere va permite sporirea numărului de militari activi la 110.000 și modernizarea echipamentelor militare. Investițiile vizează achiziția de arme moderne și consolidarea capacităților logistice ale armatei.
2. Propuneri pentru instruire militară voluntară
Șeful Statului Major General al României, Vlad Gheorghiță, a propus introducerea unui program de instruire militară voluntară pentru tineri sub 35 de ani, atât bărbați, cât și femei. Această măsură urmărește pregătirea populației pentru eventuale scenarii de conflict și îmbunătățirea capacității de răspuns rapid. De asemenea, s-au propus reforme legislative pentru a permite interceptarea și doborârea dronelor neautorizate, ca răspuns la posibile amenințări hibride.
3. Proiecte de lege privind transferul temporar al autorității asupra structurilor Armatei Române
Un proiect de lege adoptat de Parlament în februarie 2025, intitulat „Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român” (PLx 5/2025 – L 33/2025), permite transferul temporar al autorității asupra anumitor structuri ale Armatei Române către comandanți ai forțelor aliate sau de coaliție, în special în cadrul misiunilor NATO. Acest transfer se face în condiții de pace, pentru operațiuni militare pe teritoriul României, și este strict reglementat prin mesaje de transfer de autoritate semnate de șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegeri tehnice. Legea prevede că personalul Armatei Române poate utiliza armamentul din dotare conform legislației naționale și regulilor de angajare autorizate.
Acest proiect a fost contestat de partide precum AUR, S.O.S. România și POT, care au depus o obiecție de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, susținând că încalcă principiul suveranității naționale și articole din Constituție, precum cel care stipulează că armata se subordonează exclusiv voinței poporului (art. 118). Criticii au afirmat că legea ar putea permite cedarea controlului asupra armatei către forțe străine
4. Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu
Ca parte a pregătirilor pentru un posibil atac nuclear, autoritățile române au distribuit pastile de iodură de potasiu în farmacii. Aceste pastile sunt destinate protejării populației în cazul expunerii la radiații nucleare. Totuși, campania a întâmpinat rezistență din partea cetățenilor, mulți refuzând să le accepte.
5. Înființarea Centrului Operațional pentru Situații de Urgență (COSU)
Guvernul a lansat inițiativa de a crea Centrul Operațional pentru Situații de Urgență (COSU) pentru „Apărare, Mobilizare și Rechiziții”. Acest centru are rolul de a coordona răspunsul național în caz de criză majoră, inclusiv mobilizarea resurselor și a forțelor armate. Proiectul a stârnit dezbateri, unii considerând că ar putea implica o extindere a controlului guvernamental.
6. Pregătirea pentru amenințări hibride
România elaborează o nouă lege a apărării care să permită intervenția militară în afara granițelor pentru protejarea cetățenilor români în fața „amenințărilor hibride”. Aceasta include mobilizarea poliției și crearea unor mecanisme rapide de răspuns la provocări precum atacurile cibernetice sau propaganda externă.
7. Participarea la exerciții militare NATO
România a fost activ implicată în exerciții militare NATO, precum Dynamic Front și Neptune Strike, care vizează testarea și îmbunătățirea interoperabilității forțelor armate ale statelor membre. Aceste exerciții contribuie la pregătirea armatei române pentru scenarii de conflict regional.
8. Reacția la încălcările spațiului aerian
În contextul tensiunilor regionale, România a mobilizat avioane de luptă de mai multe ori pentru a intercepta obiecte neidentificate care au pătruns în spațiul său aerian, în special în zona Mării Negre. Aceste acțiuni demonstrează vigilența autorităților și capacitatea de răspuns rapid la amenințări externe.
9. Recomandări pentru stocuri de urgență
Urmând exemplul altor state europene, precum Suedia sau Finlanda, autoritățile române au fost încurajate să recomande cetățenilor să își constituie stocuri de alimente, medicamente și alte bunuri esențiale pentru cel puțin 72 de ore, în eventualitatea unui conflict. Deși nu există o campanie oficială extinsă în acest sens, discuțiile la nivelul Uniunii Europene subliniază importanța pregătirii civile.
10. Completarea formularului unic de la ANAF
Pentru a facilita gestionarea fiscală a contribuabililor implicați în activități economice care pot susține eforturile de apărare, ANAF a introdus formularul unic (Formular 212) pentru declararea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice. În 2025, acest formular trebuie completat și depus până la data de 26 mai pentru veniturile realizate în 2024. Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, chirii, investiții sau alte surse sunt obligate să completeze acest formular. Noutatea pentru 2025 este eliminarea obligației de a estima veniturile pentru anul în curs, simplificând astfel procesul. Formularul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF (www.anaf.ro) și depus online prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin portalul e-guvernare.ro, utilizând un certificat digital calificat. Alternativ, se poate depune în format hârtie la registratura organului fiscal sau prin poștă. Contribuabilii care nu dispun de mijloace electronice pot utiliza calculatoarele puse la dispoziție de ANAF în unitățile fiscale pentru completarea și depunerea formularului.
Cine sunt cei afectați de eventualitatea unui război
În cazul declarării unui război cu Rusia, primele măsuri de încorporare în România ar implica mobilizarea rezerviştilor, în special a celor cu pregătire militară recentă, conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Prioritate ar avea tinerii sub 35 de ani, înrolați voluntar sau obligați, și personalul militar activ, inclusiv cei din structurile de poliție și jandarmerie, conform proiectului COSU pentru „Apărare, Mobilizare și Rechiziții”. Clasele sociale cele mai afectate ar fi cele din mediul urban cu venituri medii și joase, în special bărbații apți fizic din categoria de vârstă 18-35 de ani, care ar fi primii chemați pentru instruire și mobilizare, precum și familiile acestora, care ar putea întâmpina dificultăți economice din cauza absenței lor.
Anexă: Lista surselor
- U.S. Department of State – U.S. Security Cooperation with Romania
Link: www.state.gov
Publicat: 20 ianuarie 2025
Descriere: Informații despre cooperarea militară dintre SUA și România, inclusiv finanțarea pentru modernizarea apărării și exercițiile NATO. - AP News – Romania leads NATO naval drills
Link: apnews.com
Publicat: 9 aprilie 2025
Descriere: Detalii despre exercițiile navale NATO conduse de România în Marea Neagră, subliniind rolul țării în consolidarea apărării regionale. - Afaceri.news – Ce se întâmplă cu pastilele de iodură de potasiu comandate în farmacii la debutul războiului?
Link: www.afaceri.news
Publicat: 20 octombrie 2024
Descriere: Informații despre distribuirea și gestionarea pastilelor de iodură de potasiu în România. - NATO Review – Algorithmic invasions: How information warfare threatens NATO’s eastern flank
Link: www.nato.int
Publicat: 7 februarie 2025
Descriere: Analiza amenințărilor hibride, inclusiv atacurile cibernetice, care afectează securitatea României și a flancului estic al NATO. - Euractiv – Romania allows rapid NATO deployment in case of highly serious threats
Link: www.euractiv.com
Publicat: 9 februarie 2024
Descriere: Informații despre legea care permite desfășurarea rapidă a forțelor NATO pe teritoriul României. - Romania Insider – More NATO resources consolidate in Romania following response force activation
Link: www.romania-insider.com
Publicat: 1 martie 2022
Descriere: Detalii despre consolidarea prezenței NATO în România, inclusiv desfășurarea de trupe și echipamente aliate. - Ministry of National Defence – Comunicate de presă
Link: english.mapn.ro
Publicat: 8 mai 2025
Descriere: Știri oficiale de la Ministerul Apărării Naționale, inclusiv detalii despre cooperarea bilaterală și exercițiile NATO. - Postare pe X – @CiprianPas66849
Publicat: 23 mai 2025
Descriere: Menționează publicarea proiectului de lege privind misiunile militare pe timp de pace pe site-ul MApN pentru dezbatere publică.