Conform unui raport public al BNR, cele mai mari 10 bănci din România au evaluat riscul de nerambursare a creditelor contractate la categoria riscurilor sistemice ridicate şi în creştere în următoarea perioadă.
Cele mai mari instituţii de credit autohtone au identificat şapte riscuri sistemice ridicate şi trei riscuri moderate ca urmare a încheierii moratoriilor pentru amânarea ratelor de plată şi pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice.
Raportul BNR a identificate următoarele riscuri
Raportului BNR a identificate următoarele riscuri în categoria riscuri sistemice ridicate:
- deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne
- riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental
- cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar
- riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente.
- riscul asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice
- riscul privind lichiditatea sectorului bancar
- riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public
Riscul creditului comercial
La aceste riscuri se adaugă o creștere a riscului sistemic de neplată a creditului comercial, mai cunoscut sub numele de credit la furnizor. Volumul de credit comercial din economia noastră este de trei ori mai mare decât creditul bancar, respective 383 de miliarde (credit comercial) versus 117 de miliarde de lei (credi bancar). În acelaşi timp, termenul mediu de plată al facturilor în România a ajuns la 114 zile, de două ori peste media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un deceniu.
Estimarile BNR pentru 2020
Evaluările instituțiilor de credit se situează în aceeași direcție cu rezultatele analizelor derulate de BNR 6. Conform acestora din urmă, riscul sistemic privind tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, este considerat cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară, fiind singurul evaluat drept sever. În plus, riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat, așteptările fiind de stabilizare pentru următoarea perioadă.
În final, riscul privind accesul la finanțare al economiei reale se află în categoria riscurilor moderate, cu perspective de menținere constantă a nivelului de risc în următoarea perioadă.
În primul trimestru al anului 2021, creșterea economică s-a situat la 2,9 la sută (modificare trimestrială în termeni reali), după o contracție de 3,9 la sută în 2020.
Comisia Europeană estimează o creștere de 7,4
Comisia Europeană estimează o creștere de 7,4 la sută la sfârșitul anului, urmată de un avans de 4,9 la sută în 2022. Spre deosebire de majoritatea statelor europene, în România spațiul fiscal de acțiune a fost limitat semnificativ de politicile din perioada de expansiune economică, iar necesitatea implementării măsurilor economice de
combatere a efectelor pandemiei a determinat o adâncire a deficitului bugetar (9,7 la sută din PIB în anul 2020), coroborată cu majorarea datoriei publice în apropierea pragului de semnal (49,9 la sută din PIB în aprilie 2021, în creștere cu 14,6 puncte procentuale față de finele anului 2019). În acest context economic și financiar, se estimează o creștere a ratelor de nerambursare pentru creditele acordate sectorului neguvernamental; probabilitatea de nerambursare pentru perioada martie 2021 – martie 2022 fiind estimată la 4,8 la sută pentru companiile nefinanciare.
În ceea ce privește riscul asociat cadrului legislativ se observă o diminuare a acestuiaspre sfârșitul anului 2020. Conform instituțiilor de credit, riscurile sistemice care sunt clasate la un nivel moderat vizează:
(1) evoluțiile din piața imobiliară comercială,
(2) lichiditatea sectorului bancar,
(3) creșterea costului de finanțare și
(4) riscul climatic.
Cu excepția riscului privind lichiditatea sectorului bancar, celelalte riscuri din această
categorie nu înregistrează evoluții notabile de la exercițiul anterior, septembrie 2020).
Citește știri similare pe Liberalist.ro:
- STUDIU: Sunt cu 23% mai multe proceduri noi de insolvență în 2021. Ce protecție există în caz de neplată prelungită a facturilor?
- Noi creșteri de prețuri la energie! România pare să fie condamnată la o creștere necontrolată
- ‘Știința măștilor la școală rămâne incertă’ și OMS avertizează asupra impactului învățării și dezvoltării psihosociale ale copilului
- Noul card de identitate european monitorizează circulația românilor. Ce fac cu datele biometrice?
- OMS: Datele ştiinţifice nu indică necesitatea unei a treia doze de vaccin
- Presa americană într-o singură voce: Biden este vinovat de înfrângerea catastrofală din Afganistan
- Un parlamentar finlandez se confruntă cu doi ani de închisoare pentru că este creștin
- ASALT: Educația Sexuală în școli fără acordul părinților! Ce conține programa școlară propusă?
- VIRAL: Viața după Covid și libertățile pe cale de dispariție
- Fondul Monetar Internațional vrea să știe ce cauți pe internet. Ce pățești dacă nu ești cetățean model
- Consultantul de business și marketing în București. Cine apelează la ei și ce onorarii practică?
- ‘Idolul’ Fauci a admis că virusul Covid19 ar fi putut fi chiar unul din virusurile finanțate de el
- Mii de români renuntã la WhatsApp. De ce se discută de ‘Dosarul’ Digital?
Facebook ne-a amenințat cu suspendarea paginilor noastre Liberalist.ro deoarece scriem pe subiecte care contrazic narațiunea companiei și interesele sale politice de stânga. Nu suntem singurii, probabil și dvs. ați observat faptul că anumite postări care contravin narațiunea oficială sunt considerate ‘spam’ sau ‘mesaje neautoritative’ și în consecință depublicate. De aceea, încercăm să dezvoltăm un grup pe Telegram ca o alternativă anti-cenzură. ABONEAZĂ-MĂ LA TELEGRAM
