În briefing-ul de presă din 19 februarie, un reporter îndrăzneț întreabă primul ministru despre sporurile de praf, calculator și porc ale bugetarilor. Nu ați înțeles greșit, deși sunt și figurativ ‘de porc’ aceste sporuri în condițiile în care sistemul privat a pierdut locuri de muncă și afaceri, există, la propriu, un spor pentru a cumpăra porc, pentru că bugetarii români nu pot să mănânce decât porc de căpătat. În lumina acestor revelații, înțelegem acum mai clar șpaga cu caltaboș și cârnați sau nemulțumirea tinerilor studenți socialiști ‘că nu le mai dă’ statul bilete gratuite.
„Reporter: Înțelegem că acestea vor fi modificate, fie plafonate, fie unele eliminate, prin legea salarizării, care se lucrează în momentul de față la Ministerul Muncii. Voiam să vă întreb dacă aceste modificări vor intra în vigoare în 2021, adică dacă acele sporuri care se vor elimina se vor aplica inclusiv din 2021.
Florin Cîţu: Haideţi să vedem întâi cum arată legea salarizării. Obiectivul meu nu este acela de a elimina ceva, este acela de a reașeza modul în care veniturile sunt alocate în sectorul public, dorim să facem această legătură directă între performanță și venituri. Despre asta este vorba. În acelaşi timp, avem și câteva alte principii, unul care a fost denunțat de foarte multe ori în spațiul public: era vorba de salariul preşedintelui, să fie cel mai mare salariu în sectorul bugetar. De aici, au fost tot felul de excepții date. Vrem să corectăm aceste excepții. Deci aș vrea să fim foarte clari: noua lege a salarizării unitare vrea să facă această modernizare. Noi am spus că vorbim nu numai despre această lege. Vorbim – şi voi propune coaliției luni – și despre faptul ca posturile de conducere să fie cu mandat în administrația publică, cu evaluare la trei ani, să ai maxim două mandate, după care trebuie să te miști în cadrul administrației. Asta înseamnă un corp de funcționari publici, așa cum se face în toate țările dezvoltate și cum noi încă nu avem aşa ceva.
Introducerea mandatului la funcționari, deși unii ar putea sa argumenteze ca ii va determina pe unii ‘capi de crimă organizată’ să își celereze activitatea infracțională din cadrul aparatului de stat, ar putea să aibă un efect de destructurare și va limita posibilitatea constituirii de grupuri infracționale în sistemul public.
Reporter: Şi încă o întrebare, revenind la sporuri, ce mesaje aveţi pentru românii care în 2020, de exemplu, şi-au pierdut locurile de muncă sau au intrat în şomaj şi văd totuşi că bugetarii au în continuare spor de calculator, spor de praf, spor de porc?
Florin Cîţu: În 2020 am alocat sume record tocmai pentru a ne asigura că românii nu-şi pierd locul de muncă. Au fost 1.400.000 de oameni în şomaj tehnic, sume care au fost primite de la bugetul de stat. După aceea, am ajutat revenirea acestora la locul de muncă prin plata a 41,5% din salariul brut. Dacă ne uităm la cifre, vedem că nu am pierdut locuri de muncă, din contră. Rata şomajului a scăzut constant anul trecut şi am ajuns iarăși, avem una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană şi faptul că nu a scăzut sau aceste efecte nu se văd în economie pentru că avem şi cea mai mare creștere din Uniunea Europeană în trimestrul IV. Deci, este clar că economia performează, este clar că locuri de muncă au rămas. Ne uităm la consum. Veniturile au fost acolo, deci sumele alocate de la buget au suplinit acest cost care ar fi apărut în economie.”
Economia pare să performeze în ciuda condițiilor și lipsei de acces la la programele guvernamentale de finanțare a firmelor. Se pare că spre deosebire de criza din 2008, circumstanțele financiare sunt diferite. Există în 2021 lichiditate destulă în bănci la dobânzi foarte mici și depozite la populație care au contribuit la o redresare a consumului mult mai rapid decât s-a anticipat. Deși nu este meritul total guvernului liberal care nu poate să se laude cu un pachet de redresare comparativ cu al altor țări, au existat măsuri de protecție a locurilor de muncă care s-au confirmat eficiente.
Conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut, în 2020, cu 22,27% faţă de anul anterior, ajungând la 10.913.
Până la final de octombrie si-au suspendat activitatea aproape 9.000 de firme din România, cele mai multe dintre companii care si-au suspendat activitatea in perioada ianuarie – octombrie 2020 erau din Bucuresti, respectiv 928 (in scadere cu 20,62% fata de aceeasi perioada din 2019), Capitala fiind urmata de judetele Cluj, cu 557 de firme suspendate (in scadere cu 7,48%), Constanta – 424 de firme (in scadere cu 18,93%) si Bihor – 415 (-28,57%).
La polul opus, cele mai putine suspendari au fost consemnate in judetele Ialomita (37, in scadere cu 15,91%, fata de ianuarie – octombrie 2019), Gorj (59, in scadere cu 50,42%) si Giurgiu (67, -46,83%).
Potrivit sursei citate, in niciun judet nu au fost inregistrate cresteri ale numarului de suspendari, in timp ce scaderile cele mai semnificative au fost consemnate in judetele Mehedinti (-56,88%), Gorj (-50,42%) si Giurgiu (-46,83%).
Dupa cum era de așteptat, cele mai mici firme și clasa de mijloc a avut de suferit cel mai mult. Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendari s-a inregistrat in comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor, respectiv 2.463 (-32,20%), in alte activitati de servicii – 950 suspendari (-13,87%) si in activitati profesionale, stiintifice si tehnice – 718 suspendari (-24,90%).
In luna octombrie au fost inregistrate 887 suspendari de firme, cele mai multe in Bucuresti – 94 si in judetele Timis – 42 si Iasi – 39.
