Nu cu mult timp în urmă, Guvernul României ave în plan să vândă acțiuni la Portul Constanța, dar și la celelalte porturi maritime, un pas ce poate duce la trecerea acestora sub control privat prin legea nr. 173 din 13 august 2020.
Nu ne este clar însă care este necesitatea demersurilor. Întrebam atunci: Nu face profit Portul și are mare nevoie de capitalizare pentru redresare și retehnologizare? Are nevoie de investiții și nu are capital ca să devină competitiv? Nu mai are nevoie România de port strategic la Marea Neagră?
Toate aceste întrebări nu primesc răspuns pentru că guvernământul nu poate să ofere răspunsuri raționale.
Deși ne numim Liberalist, nu suntem de acord cu privatizarea
Noi suntem acuzați că deși ne numim Liberalist, nu suntem de acord cu privatizarea. Este un argument ridicol și denotă o proastă înțelegere a liberalismului. Liberalismul nu e globalism și corporatism ci interes național.
Liberalism nu înseamnă dependență economică prin privatizarea unor companii strategice ca Nuclearelectrica, Hidroelectrica sau Portul Constanța așa cum nu poți să închizi minele de cărbuni și să dai afară sute de mii de oameni care nu pot fi recalificați pentru ca apoi să devii importator net de energie și astfel dependent de gazul rusesc.
Credem în privatizare, dar să începem cu restul de 1400 de companii de stat necompetitive de genul Turistica București care toacă banii statului pe salarii și bonusuri dar nu operează în piața liberă. Pe acestea de ce nu le privatizează PNL și USR?
Dorința aceasta nu este nicidecum nouă, Cioloș a vrut primul privatizarea
Dorința aceasta nu este nicidecum nouă, și fostul premier Dacian Cioloș și-a manifestat-o prin 2016:
„Am transmis și acolo, pentru că e o companie de stat portul Constanța. Înainte de a vorbi de privatizări la portul Constanța sunt niște lucruri pe care noi trebuie să le facem în România pentru a crește performanța portului, să terminăm acolo cu niște lucruri care nu funcționează bine de mai mulți ani. (…)
Dacă ne mulțumim doar cu faptul că natura ne-a plasat bine acolo nu e suficient ca să facem afaceri performante. Deci trebuie să folosim ce ne-a dat natura și să ne folosim și inteligența și onestitatea și eficiența ca să punem portul ăla încet, încet pe picioare și acolo iar trebuie câțiva ani și pe urmă vom vedea cu cine o să se decidă să se facă parteneriat”, a declarat in august 2016 fostul premier.
Acesta a negat condiționarea intrării Schengen de achiziția portului de către Olanda: „Mie nu mi-a cerut nimeni portul Constanța când am fost în Olanda ca să intrăm în Schengen. (…) Niciun politician din Olanda cu care am discutat n-a condiționat relația dintre portul Constanța și Rotterdam de intrarea României în Schengen. (…) Pot să vă asigur că, cel puțin la nivelul meu, nu s-a pus problema asta”
Fostul premier neagă condiționarea dar nu și interesul
Încă din 2012, Olanda și-a manifestat interesul pentru portul românesc:
Presa relata în 2012 faptul că, olandezii sunt singurii care se opun pentru aderarea României la Schengen și că adevărata miză ar fi una economică, nu cea legată de corupţie şi crimă organizată.
„Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri”, declara senatorul PSD Marius Bota în 2012.
Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ”ar putea amenința supremaţia Portului Rotterdam”
Potrivit analiştilor, există o logică economică. “Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa”, explică expertul în transporturi Gabriel Marinescu.
“Prin noile facilităţi obţinute şi prin sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanţa ar ameninţa supremaţia olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi şi motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam şi Portul Constanţa, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc.
9 ani mai târziu, Olanda pare că va reuși să obțină supremația mult dorită prin niște mici și vremelinici oameni de stat români. PNL și premierul Cîțu scrie istorie rușinoasă!
Cu așa politicieni, Olanda nu poate decât să preseze
Europarlamentarul Rareș Bogdan spune că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic.
„Ce se ascunde aici? Cine și de ce judecă discreționar, cu dublă măsură? Această situația este intolerabilă. Voi ridica problema în plenul de la Strasbourg. Salut votul din Consiliu dat în unanimitate pentru intrarea Croației, membră a UE din 2013, în spațiul Schengen, dar mă întreb ce se întâmplă cu românii”, este poziția șefului delegației PNL din Parlamentul European.
El reamintește că România a îndeplinit toate criteriile pentru a face parte din Schengen, dar „drepturile au rămas doar pe hârtie”.
Citește și alte știri similare pe Liberalist.ro:
- Condusul fără asigurare auto. Ce risti? (RCA)
- Noi creșteri de prețuri la energie! România pare să fie condamnată la o creștere necontrolată
- Mega-afacerea Pfizer: Ce deal au făcut birocrații de la Bruxelles?
- ‘Știința măștilor la școală rămâne incertă’ și OMS avertizează asupra impactului învățării și dezvoltării psihosociale ale copilului
- Noul card de identitate european monitorizează circulația românilor. Ce fac cu datele biometrice?
- VIRAL: Viața după Covid și libertățile pe cale de dispariție
- Fondul Monetar Internațional vrea să știe ce cauți pe internet. Ce pățești dacă nu ești cetățean model
- Consultantul de business și marketing în București. Cine apelează la ei și ce onorarii practică?
- Mii de români renuntã la WhatsApp. De ce se discută de ‘Dosarul’ Digital?
- Spionajul online este deja noua realitate. Ce fac persoanele publice ca să se protejeze?
Facebook ne-a amenințat cu suspendarea paginilor noastre Liberalist.ro deoarece scriem pe subiecte care contrazic narațiunea companiei și interesele sale politice de stânga. Nu suntem singurii, probabil și dvs. ați observat faptul că anumite postări care contravin narațiunea oficială sunt considerate ‘spam’ sau ‘mesaje neautoritative’ și în consecință depublicate. De aceea, încercăm să dezvoltăm un grup pe Telegram ca o alternativă anti-cenzură. ABONEAZĂ-MĂ LA TELEGRAM
