sâmbătă, noiembrie 9Liberalist.ro - Portal Business

Există naționalism creștin? Care este pericolul naționalismului?

Fii inspirat, trimite articolul unui prieten

Un sondaj INSCOP Research relevă faptul că 59,5% din populație ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Socialiștii sunt în fierbere, analiștii globaliști se fac că nu înțeleg istorie și media se declară revoltată subliniind încă odată mesajul radical pe care l-au îmbrățișat. Dar de ce revine naționalismul? Este bine că revine? Și de ce creștinii sunt predispuși să susțină o Europă a națiunilor?

Încercăm să răspundem la toate aceste întrebări succint și pertinent.

Dintre cei care ar vota cu un partid naționalist, doar 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia, 35% (ceea ce reprezintă 21% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE și 25% (ceea ce reprezintă 15% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.

România trebuie să își apere interesele naționale


Procentul celor care cred că România trebuie să își apere interesele naționale chiar dacă riscă să își piardă statutul de mebru al UE rămâne similar cu cel rezultat din cercetarea din luna martie (64%). Interpretarea acestui grup masiv de populație ca fiind adeptul unor opțiuni naționaliste trebuie însă nuanțată.

Cercetarea sociologică a inclus o întrebare filtru prin care am măsurat exclusiv opinia acestui grup, iar rezultatele arată că două treimi dintre aceștia, deși sunt adepții apărării intereselor naționale, cred că ieșirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naționale ale țării noastre.

Aparenta disonanță scoate în evidență faptul că majoritatea românilor consideră că dacă restul țărilor europene își urmăresc și propriile interese naționale, este legitim ca și românii să își dorească același lucru pentru țara lor.

Există însă o conștientizare rațională clară a faptului că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale și că dezvoltarea economică a țării are cele mai bune perspective în interiorul Uniunii.”

Ce este naționalismul?

Există multe definiții ale naționalismului și o dezbatere amplă cu privire la modul cel mai bun de a-l defini. Am revizuit literatura academică standard despre naționalism și am găsit mai multe teme recurente.

Majoritatea savanților sunt de acord că naționalismul începe cu credința că umanitatea este divizibilă în grupuri culturale reciproc distincte, coerente intern definite de trăsături comune, cum ar fi limba, religia, etnia sau cultura.

De acolo, spun erudiții, naționaliștii cred că aceste grupuri ar trebui să aibă fiecare propriile lor guverne; că guvernele ar trebui să promoveze și să protejeze identitatea culturală a unei națiuni; și că grupurile naționale suverane oferă sens și scop ființelor umane.

Naționalismul creștin

Una dintre definiții pentru naționalismul creștin este credința că națiunea Română (și Europa de altfel are fundamente iudeo-creștine) este definită de creștinism și că guvernul ar trebui să ia măsuri active pentru a o menține astfel. Popular, naționaliștii creștini afirmă că România este și trebuie să rămână o „națiune creștină” – nu doar ca o simplu atribut despre istoria română, ci ca un program prescriptiv pentru ceea ce națiunea noastră trebuie să continue să fie în viitor.

Savanți precum Samuel Huntington au susținut un argument similar despre SUA: susținând faptul „că America este definită de trecutul său „anglo-protestant” și că ne vom pierde identitatea și libertatea dacă nu ne păstrăm moștenirea culturală.”

Din punct de vedere religios, nu există o doctrină despre naționalism în creștinism, cel puțin nu este susținută de bisericile creștine principale, dar unii consideră că naționalismul își are o referință biblică în istoria Turnului Babel ce apare în Geneza capitolul 11. Prin urmare, dorința de apartenență la un sistem cultural național este cel puțin o formă naturală, firească ținând cont de faptul că o populație are aceeași limbă, o istorie comună, tradiții și cultură națională și un teritoriu nativ. Iar o încercare de eliminare a acestor granițe în mod artificial pentru globalism este un experiment nenatural și cinic.

Pericolul naționalismului

Însă deși dorința de apartenență la un sistem cultural național este firească, naționalismul poate fi considerat și o formă de tribalism etnic similar cu ideologia identitară de stânga unde întâlnim triburi și comunități care-și exprimă o identitate de grup în jurul sexualității, clasei sociale sau a melaninei din piele (refuz să spun identitate rasială pentru că nu există mai multe rase umane conform biologiei elementare).

Un principiu corect este faptul că în general orice formă de ideologie identitară este greșită, indiferent de ce parte a spectrului este ea, pentru că înlocuiește ideea de individualitate, de ființă unică depozitară a unei fărâmi de divinitate și creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cu o identitate de grup și, astfel, grupul devine o entitate cognitivă amorfă care nu poate fi auto-critică și foarte ușor de manipulat.

Intenția generică de vot pentru un partid naționalist

„În ultimii ani, revenirea naționalismului a devenit o realitate. În toată Europa, numeroase partide au dezvoltat un discurs naționalist. Astfel de partide, precum Frontul Național din Franța, Dutch Partij voor de Vrijheid sau Finns din Finlanda au obținut scoruri mari la alegerile naționale și au putut influența politica țării lor.

În țări precum Ungaria și Polonia, aderarea unor astfel de partide la putere este privită ca o amenințare potențială pentru viitorul democrației liberale în Europa. În cele din urmă, în 2016, votul poporului britanic pentru a ieși din Uniunea Europeană a rezultat dintr-o retorică naționalistă care cerea cetățenilor britanici să „preia controlul”.”

Cel mai recent este intrarea în Parlamentul român a Partidului pentru Unirea Românilor (AUR) un partid conservator liberal de dreapta cu puternice accente naționale.

Pentru politicienii de stânga, revenirea naționalismului constituie un pericol pentru planul globalist, însă pentru conservatorii liberali de dreapta este o revenire la firescul lucrurilor, după cum am menționat mai sus.

Dacă privim în istoria celor două războaie mondiale tocmai imperialismul și zdrobirea națiunilor au constituit catalistul celor două mari conflagrații mondiale.

Este, de asemenea, și o mișcare de contrapondere în fața unei mișcări globale susținute de centralizare și globalizare sub noile stindarde precum politica schimbărilor climatice, Marea Resetare, BLM, teoria rasei critice (CRT) și teoriile identității de gen.

Situația locală

Situați în România se încadrează în această mișcare de contrapondere la mișcările culturale fățiș neomarxiste. În concluzie, susținerea unei națiunii suverane devine importantă pentru contracararea acestor politici impuse și nu e surprinzător faptul că 59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. 34,8% declară că nu ar vota un astfel de partid.

*photo credit Oksana Gogu

Citește și alte știri similare pe Liberalist.ro:


VIRAL: Viața după Covid și libertățile pe cale de dispariție

Fondul Monetar Internațional vrea să știe ce cauți pe internet. Ce pățești dacă nu ești cetățean model

‘Idolul’ Fauci a admis că virusul Covid19 ar fi putut fi chiar unul din virusurile finanțate de el

Mii de români renuntã la WhatsApp. De ce se discută de ‘Dosarul’ Digital?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *