Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege potrivit căruia incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, relatează Agerpres.
Proiectul de lege modifică Codul penal și arată că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, astfel cum este prevăzut la art. 369 din Codul Penal: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Ca urmare a solicitării adresate României de către Comisia Europeană, în octombrie 2020, de a transpune integral legislaţia UE ce incriminează discursul de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură, regăsim Proiectul de Lege PL-x nr. 134/2021, pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, în formă adoptată de către Senatul României.
Modificarea articolului 369 din Codul Penal, priveşte sensul extinderii sferei sale de aplicabilitate şi adaptarea conţinutului acestuia la noile realităţi sociale, consideră inițiatorii. Noua realitate este ideologia de gen, o pseudo-știință care a devenit noua mișcare politică mondiala.
Modificare Codului Penal vine dupa ce legea nr. 217/2003 a fost adoptată tacit în Camera Deputaților a României si promulgată de președintele României devenind astfel Legea nr. 106/2020.
Conform Proiectului de completare a legii, este adaugată la definiția juridică a violenței domestice următoarea mențiune: “Mesajele online instigatoare la ură pe bază de gen” devin prin lege violență cibernetică! Din punct de vedere juridic, această mențiune este vagă și limitează drepturile individuale consfințite de Constituția națională.
Redăm textul promulgat:
2. La articolul 4 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins: „h) violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, 2 publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.” – cdep.ro
Libertatea de exprimare
Promovate ca o inițiative de reducere a violenței, aceste două legi sunt neconstituționale. Cu toții suntem de acord că trebuie limitată violența, însă nu putem accepta orice inițiativă legislativă dacă prin aceasta se dorește limitarea libertăților individuale, mai ales la presiunea unei ideologii, fie ea religioasă sau socială.
Constituția României este foarte clară și concisă în legătură cu acest subiect și oricine ignoră acest articol constituțional o face în scop ideologic.
“ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.”
Care este problema cu această exprimare din punctul nostru de vedere? Este vagă și poate fi interpretată! Oricare dintre următoarele afirmații: ‘Eu nu cred că există 70 de genuri ci doar două, bărbat și femeie.’ sau ‘Eu nu îmi voi educa copilul de 5 ani că poate să își schimbe sexul dacă dorește.’ pot devenii astfel ‘Limbaj și mesaje care instigă la ură de gen’ conform acestei legi!
De asemenea, analiștii mai atrag atenția asupra implicaților juridice care vor afecta personalul clerical al bisericilor creștine. “Proiectul de modificare a legii 217/2003 si articolul 369 din Codul Penal are consecințe îngrozitoare asupra creștinilor! Orice predică a preoților sau a pastorilor în care se vorbește despre doctrina creștină pot fi considerate ‘instigatoare la ură de gen’ și astfel condamnate penal. Prin acest proiect vom revedea în România preoți și pastori creștini arestați pentru credința lor.”
Care este definiția juridică a ‘Urii’?
Nu există o definiție juridică a urii pentru că ura, gelozia și bârfa nu sunt considerate violență. Cine decide dacă exemplele de mai sus sunt mesaje izvorâte din ură sau sunt simple mesaje izvorâte din convingeri personale?
A stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului restricții la libertatea de exprimare în legătură cu discursul de ură?
“Conform jurisprudenței Curții, nu poate exista nicio îndoială că expresiile concrete care constituie discursuri de ură, care pot fi insultante pentru anumite persoane sau grupuri, nu sunt protejate de articolul 10 al Convenției și, prin urmare, pot fi restricționate de guverne în legislația națională.
Identificarea expresiilor care ar putea fi calificate drept „discurs de ură” este uneori dificilă, deoarece acest tip de vorbire nu se manifestă neapărat prin expresia urii sau a emoțiilor. Poate fi ascuns și în afirmații care la prima vedere pot părea raționale sau normale.” – coe.int
“Comisia de la Veneția a concluzionat că într-o democrație, grupurile religioase (sau comunitățile lgbtq+) trebuie, ca orice alte grupuri, să tolereze criticile din declarațiile și dezbaterile publice legate de activitățile, învățăturile și credințele lor, atâta timp cât criticile nu constituie insulte deliberate și gratuite sau discursuri de ură, incitare la perturbarea ordinii publice, violenței sau discriminării față de persoanele care aderă la anumite religii. Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a recomandat, de asemenea, incriminarea expresiilor care pot fi considerate discursuri rasiste, în special atunci când incită intenționat și public la violență, la ură sau discriminare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, naționalitate sau origine națională sau etnică.”
După cum puteți citi, Comisia de la Veneția specifică faptul că expresiile sunt încriminate nu tot discursul în funcție de interpretarea unuia sau altuia.
Și dacă nu este încă clar, “Articolul 17 urmărește să garanteze păstrarea sistemului valorilor democratice care stau la baza convenției, în special prin împiedicarea grupurilor totalitare de a-și exercita drepturile pe care le stabilește într-un mod de a distruge drepturile și libertățile stabilite chiar de convenție. Acest articol a fost aplicat de Curte declarațiilor care transmit mesaje rasiale de ură rasială, apărarea socialismului național sau negarea Holocaustului.”
Citește și:
ASALT: Educația Sexuală în școli fără acordul părinților! Ce conține programa școlară propusă?
VIRAL: Viața după Covid și libertățile pe cale de dispariție
