Acum, s-ar putea să credeți că acest titlu de articol este doar un alt titlu ‘momeală’ pentru a vă determina să faceți clic. Aveți parțial dreptate, dar nu este doar un titlu ‘momeală’, ci este de fapt subiectul acestui articol, titlul este un mod dovedit prin care ți se manipulează opiniile cu privire la un subiect anume înainte de a începe chiar să citești articolul. Sunteți sceptici?
E în regulă, avem dovezi.
Am bănuit întotdeauna că titlurile sunt mai mult decât un simplu teaser pentru ca cititorii să deschidă și să citească articolele, deoarece, de multe ori, articolele și titlurile au concluzii complet diferite. Știu, știu … editorii sunt responsabili de titluri. Am experiență de lucru într-o redacție a ziarului și știu că titlurile sunt compuse uneori de editori, nu de autor, și asta pentru a se asigura că titlurile sunt suficient de incitante și determină oamenii să cumpere ziarul sau să facă clic pe link, totuși am conștientizat întotdeauna puterea cuvântului scris sub forma unor sloganuri ideologice.
Studiul care dă de gol propaganda mediatică
Există un studiu interesant care va dovedi faptul că suspiciunile mele au fost corecte. Cu toate acestea, trebuie să vă avertizez că nu veți citi despre asta în mass-media, în special în mass-media partizană și iliberală de la noi.
În 2014, autorii Ecker, U. K. H., Lewandowsky, S., Chang, E. P. și Pillai, R. au publicat o lucrare numită Efectele dezinformării subtile în titlurile știrilor. Journal of Experimental Psychology: Applied, 20 (4), 323-335 și concluziile au fost palpitante:
„Informațiile prezentate în articolele de știri pot fi înșelătoare fără a fi în mod flagrant false. Experimentul 1 a examinat efectele titlurilor înșelătoare care subliniază mai degrabă conținutul secundar decât esența principală a articolului.
Am investigat modul în care titlurile afectează prelucrarea cititorilor de articole de știri și articole de opinie, folosind atât măsuri de memorie directă, cât și măsuri de raționament mai indirecte.
Experimentul 2 a examinat un tip și mai subtil de direcție greșită. Am prezentat articole cu o imagine facială a unuia dintre protagoniști și am examinat dacă titlul și paragraful de deschidere al unui articol au afectat impresiile formate despre fața respectivă chiar și atunci când persoana menționată în titlu nu era persoana portretizată. Demonstrăm astfel că titlurile înșelătoare afectează memoria cititorilor, raționamentul lor inferențial și intențiile comportamentale, precum și impresiile pe care oamenii le formează despre fețe.
La nivel teoretic, susținem că aceste efecte apar nu numai pentru că titlurile constrânge prelucrarea informațiilor suplimentare, înclinând cititorii spre o interpretare specifică, ci și pentru că cititorii se luptă să își actualizeze memoria pentru a corecta concepțiile greșite inițial. Se discută despre implicațiile practice pentru consumatorii de știri și despre competența media. ” (Înregistrarea bazei de date PsycINFO (c) 2016 APA, toate drepturile rezervat
BLACK FRIDAY la ochelari de soare – reduceri de 70%
De ce este important acest lucru? Oamenii sunt raționali!
„Așteptați o secundă!”, puteți spune. „Oamenii sunt raționali și citesc iar apoi gândesc pentru ei.” Nu, nu sunt. De fapt, de multe ori s-a dovedit prin știința economiei comportamentale faptul că oamenii sunt profund iraționali. Există concepte precum spiritul de turmă – înțelepciunea mulțimilor, o părtinire cognitivă, părtinire de status quo, părtinire prezentă și factori psihologici, cum ar fi eroarea ‘costurilor scăzute’ (sunk cost fallacy) și lipsa de control (lack of control) care demonstrează fără îndoială că, de fapt, nu suntem nici măcar puțin ființe raționale.
Într-un articol al American Press Institute, despre Media Insight Project, aflăm mai multe despre modul în care americanii își descriu comportamentele de consum media. „Datele sugerează că răspunsul la acest lucru este nuanțat. Oamenii scanează și citesc profund. O noțiune simplistă a americanilor distrași, care doar aruncă o privire la titluri cu puțin efort de a merge adânc, nu descrie cu exactitate ceea ce oamenii cred că fac.
Când vine vorba de comportamente specifice, 4 din 10 americani spun că scanează titlurile cel puțin de mai multe ori pe zi, iar alți 3 din 10 spun că citesc titlurile o dată pe zi. Dar americanii raportează că urmăresc, citesc sau ascultă cu atenție detaliile unei povești în același ritm.
Interesant, deși conținutul de opinie a devenit mult mai răspândit într-o lume în care oricine poate publica, cu atât mai puțini adulți spun că citesc în mod regulat comentarii. Mai mult de 7 din 10 spun că fac asta mai puțin de o dată pe zi sau niciodată „. – Institutul American de Presă
Deci, știm că titlurile influențează cititorii mult mai mult decât am știut, și acestea determină de fapt formarea unei opinii asupra unui subiect, în ciuda diferitelor concluzii ale articolului, și mai știm că suntem profund iraționali și că gândirea critică nu este chiar atât de comună în zilele noastre. Am bănuit însă că în această epocă, atenția este tot mai redusă.
Există vreo modalitate prin care să ne putem proteja împotriva manipulării și ‘spălării creierului’ de către mass-media cu intenție „malefică”? Sincer, singurul lucru la care mă pot gândi este o schimbare de abordare a presei, o schimbare de mindset. Să nu mai cred tot ce se spune în mass-media din oficiu și să tratez fiecare știre ca fiind părtinitoare și manipulatoare. Și dacă vrem cu adevărat să aflăm adevărul despre ceva, să nu ne mai încredem orbește în sursă, ci în propriile noastre cercetări riguroase.
BLACK FRIDAY la ochelari de soare – reduceri de 70%
Citește și alte articole similare:
VIRAL: Viața după Covid și libertățile pe cale de dispariție
Fondul Monetar Internațional vrea să știe ce cauți pe internet. Ce pățești dacă nu ești cetățean model
Spionajul online este deja noua realitate. Ce fac persoanele publice ca să se protejeze?
‘Idolul’ Fauci a admis că virusul Covid19 ar fi putut fi chiar unul din virusurile finanțate de el
Mii de români renuntã la WhatsApp. De ce se discută de ‘Dosarul’ Digital?
Apendicele – „un artefact inutil al evoluției”? LiveScience.com spune că nu!
